Generaţia Patriotă

Mai întâi, ştirea despre ‘victima fascismului roman’.

Sursa: Blog Noua Dreapta

13 Septembrie 1899, momentul naşterii unui erou al neamului românesc, luptător pentru drepturile şi onoarea României creştine în perioadă interbelică, politician şi vizionar talentat numit de mulţi drept “părintele naţionalismului european”.

Se pot spune multe despre personalitatea măreaţă a lui Corneliu Zelea Codreanu şi despre faptele sale, despre luptele din Iaşi împotrivă pericolului comunist, despre luptele din anii studenţiei şi ridicarea maselor studenţeşti împotrivă înstrăinării, despre începuturile carierei politice, greutăţile închisorilor, acuzaţiile şi vorbele de ocară injuste, despre Legiunea Arhanghelului Mihail, despre scrierile sale, suferinţele trăite până la moartea martirică şi totuşi cuvintele nu pot exprima adevărata esenţa a acestui gigant al naţiei române.

Mulţi l-au dezagreat, mulţi l-au scuipat, mulţi l-au denigrat şi încă o fac, fie din neştiinţă fie din interes propriu şi intenţionat, însă nici unul dintre aceştia nici măcar nu s-a sinchisit să înţeleagă vorbele sale şi mentalitatea sa, mentalitate ce a dat naştere celei mai pure forme de naţionalism românesc, gândire care din punct de vedere politic transcede limitele laicului, ale politicii de berărie, de “Capşa”, îmbinându-se perfect cu credinţa creştin-ortodoxă ancestrală a neamului românesc şi dând lumii şi mai ales poporului român o doctrina creştin-naţionalistă, justă şi eroică.

Dacă fascismul lui Mussolini se baza pe superioritatea statului şi naţional-socialismul lui Hitler se baza pe superioritatea rasei nu acelaşi lucru poate fi spus însă despre Codreanu, al cărui “legionarism” s-a bazat exclusiv pe superioritatea sufletească a celui ce în numele poporului lui era pregătit să ia asupra sa crucea neamului şi să o care până în momentul biruinţei şi renaşterii române sau până în momentul propriei sale stingeri.

Puteţi de asemenea citi părerile şi impresiile filozofului italian Julius Evola legate de Legiune şi de întâlnirea sa cu Corneliu Z. Codreanu aici sau aici. Vă asigur că merită!

Vă ofer numai un scurt pasaj al lucrării The Tragedy of the Romanian ‘Iron Guard’: Codreanu de Julius Evola.

“Through a group of Legionaries who part comes towards us a young, tall, slender man, with an uncommon expression of nobleness, frankness and energy imprinted on his face : azure grey eyes, open forehead, genuine Roman-Aryan type : and, mixed with virile traits, something contemplative, mystical in the expression. This is Corneliu Codreanu, the leader and founder of the Romanian ‘Iron Guard’, the one who is called ‘assassin’, ‘Hitler’s henchman’, ‘anarchist conspirator’, by the world press, because, since 1919, he has been challenging Israel, and the forces which are more or less in cahoots with it, at work in the Romanian national life.

Among all the leaders of the national movements we have met during our journeys through Europe, few, or none, have given us so favourable an impression as Codreanu. We have discovered in speaking with him as perfect an agreement of ideas as with few others, and we have met in few the capacity to rise so resolutely from the plane of the contingent and to relate to premises of genuinely spiritual nature a will of political-national renewal. Codreanu himself has not concealed his satisfaction in meeting someone with whom something more than the stereotyped formula ‘constructive nationalism’ can finally be expressed, a formula which fails to grasp the essence of the Romanian legionary movement.”

În amintirea şi cinstirea memoriei acestui colos al spiritualităţii şi naţionalismului românesc, a acestui martir care îşi are locul în ceruri alături de toţi eroii neamului, nu pot spune decât un răspicat, puternic şi mândru “Prezent!” la apelul numelui său.

Corneliu Zelea Codreanu – PREZENT!

Cinste eroilor neamului român!

SUN OF ROMANIA!

Bine v-am gasit in aceasta frumoasa zi de 1 septembrie, prima zi de toamna a anului, si inca ce zi, mai mai ca-mi pare rau ca stau in casa si scriu in loc sa fiu in mijlocul oamenilor, dar eh, ce sa-i facem acum.

Oricum, se face ca azi dimineata frunzaream presa scrisa si mai multe bloguri pentru a ramane in pas cu informatiile cand am dat de un articol intresant de pe ziare.com via Nationalist.ro.

Articolul in cauza este urmatorul: Piata muncii din Romania va fi invadata de chinezi si indieni.

Daca ati citit articolul atunci se pune intrebarea, ar trebui sa ne ingrijoram? Eu sunt de parere ca da.

Problema imigrantiei este una relativ noua pentru Romania, insa pentru alte state aceasta reprezinta o problema la ordinea zilei. La randul nostru observam periodic cum numele de roman si Romania sunt terfelite in namol prin occident datorita tiganilor cat si romanilor care nu au bunul simt de a respecta legile altor tari. Si ce urmeaza? Etichete de genul: “Roman criminal”, “Romania – tara tiganilor”, “Romani violatori”, “Romani necivilizati”, “Neam de curve” si asa mai departe.

Ce-i drept avem lăturile noastre cum fiecare alt neam are lăturile lui, mai mult sau mai putin, insa acum se pune urmatoarea problema, este posibil ca si noi sa avem parte de asemenea probleme? Putem spune ca ne intalnim cu aceasta problema de multa vreme, la urma urmei tiganii plecati in Italia se comporta ca cei de aici, doar ca acolo nu prea ii vad organizandu-si mafii si purtand lupte de strada intre ei sau cu politia. Dar ei sunt aici de foarte multa vreme, ce ne vom face cand vor venii in Romania chinezi, indieni, africani, arabi si alte populatii?

Romania este o tara in dezvoltare, ce-i drept o dezvoltare lenta, preturile cresc, salariile stagneaza, iar romanul care are o casa de intretinut nu-si permite sa lucreze pe 800 RON pe luna decat scrasnind din dinti de nervi. Cum naiba sa platesti intretinerea, lumina, apa, abonamentul TV, telefonul, caldura, cat si alte taxe cand tu si nevasta ta nu aduceti decat 1500-1600 RON pe luna plus eventualele bonuri de masa. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca omul nu este un robot si mai trebuie sa si el sa manance, sa mai iasa prin oras, sa mai mearga intr-o vacanta, sa se imbrace, mai vrea sa isi cumpere o carte, sa vada un spectacol la teatru, sa vada un film, mai vrea sa mearga la un un meci, un concert si asa mai departe. Aici nu luam in calcul posibilitatea de a avea copii, un/o bunic/bunica cu o pensie de 100-200 RON plus datorii la vreo banca. Asadar romanul va cauta un loc de munca mai bine platit si il va gasi in afara, unde va pleca sa lucreze pe un salariu de nimic pentru un occidental, insa substantial pentru un roman.

Avand in vedere ca multi romani pleaca in occident intr-un ritm si intr-un numar ingrijorator nu-i de mirare ca raman locuri de munca prost platite pe care nu le ocupa mai nimeni, astfel apar crize pe piata muncii ca cele mentionate in articolul de mai sus. Si ce este de facut? Se gandesc oare patronii sa mareasca salariile, sa ofere posturi si locuri de munca sigure si bine platite romanilor? Se gandesc ei oare si la altii? Din ce vad eu nu, in schimb cauta sa isi umfle buzunarele pana la refuz.

Chiar daca o fac intentionat sau nu multi patroni cauta sa exploateze mana de lucru ieftina cu minimul de investitie posibil. Asadar ce-i de facut daca romanul nu vrea sa munceasca pe santier 10 ore pe zi, 5-6 zile pe saptamana, pe un salariu lunar de 800 RON? Foarte simplu, fa ce fac cei din afara care ii exploateaza pe romani, angajeaza straini care sunt dispusi sa lucreze mai mult pe mai putini bani decat sa investesti in viitor.

Intradevar, e o smecherie capitalista foarte productiva pentru patron, dar in acelasi timp una paguboasa pentru noi romanii. Cu alte cuvinte noi suntem obligati sa plecam in afara pentru a avea un trai decent in timp ce patronii apeleaza la chinezi, indieni, turci si alte popoare pentru a-si umfla burtihanele care mai au putin si rup si ultimul nasture de la camasa, profitand atat de slabiciunile economice care ingreuneaza viata romanilor cat si de situatia precara a imigrantilor.

Locuiesc langa o fosta betoniera, una aflata in ruine, iar terenul a fost cumparat acum un an sau doi de o anume companie. De ceva vreme pe locul fostei betoniere a inceput constructia unei cladiri. Nimic nou pana aici, ei bine asa credeam si eu pana acum 3 luni cand am observat ca munca a inceput sa stagneze. Motivul? Muncitorii romani nesatisfacuti de mediul in care lucrau, nesatisfacuti de conditiile in care lucrau si nu in ultimul rand nesatifacuti de salariul de nimic pe care il primeau si-au dat demisia in cautarea unui loc de munca mai bine platit. De aproximativ vreo 2 luni munca a fost reluata, dar nu de romani, iar in fiecare zi la ora 18:00 de pe santier ies cativa zeci de asiatici si tigani, iar rareori si romani.

Privindu-i iesind de la munca imi dau seama ca acesta este semnul unei decaderi tot mai acute a societatii si vietii romanesti. Ies de acolo zdrentarosi, murdari si nespalati, mai mult ca sigur platiti si tratati ca niste cetateni de mana a doua si se indreapta catre locul unde trebuie sa doarma la noapte. Ca si nationalist nu pot decat sa-mi dau seama cat de neplacut este sa-ti parasesti tara si familia datorita conditiilor economice precare. Vad acelasi lucru petrecandu-se in sanul propriului meu neam, si imi dau seama ca nici acelor imigranti nu le este usor. Pe de alta parte, locurile de munca care ar trebui pe drept sa revina compatriotilor mei sunt ocupate de niste imigranti, si oricat de mult as putea sa inteleg greutatile lor nu pot ignora nevoile celor ce sunt de aceasi vita cu mine.

Fenomenul imigratiei este intr-o continua crestere, de cativa ani observ in Bucuresti din ce in ce mai multi imigranti si nici nu mai mentionez cati chinezi, turci si alti orientali gasesti prin obor si colentina.  Este chiar ingrijorator cand incepi sa vezi ca acestia acapareaza locurile de munca ale romanilor sau ca incep sa faca comert cu niste marfuri de proasta calitate. Ca sa nu mai mentionez de faptul ca multi isi organizeaza mafii, aici chinezii si turcii sunt cei mai bine pregatiti.

De asemenea, asa cum tiganii pleaca in afara cu propriile obiceiuri si cutume, asa si cei care pasesc in Romania vin cu ale lor. Integrarea este dificila si nu vad pe nimeni ocupandu-se de ea, asadar sunt multi imigranti care nu pot trai sau respecta in totalitate legile statului roman,  iar pe deasupra vin aici cu propria viziune asupra dreptatii, legii si justitiei.

Daca un ucrainean, un basarabean sau un bulgar s-ar putea integra usor datorita apropierii culturale, religioase si genetice, nu acelasi lucru se poate spune despre un chinez, un indian sau un arab. Ei vin din zone diferite unde au trait conform legilor si obisnuintelor tarilor respective. In India sobolanii sunt venerati ca fiind animale sacre, in Romania nu, in China carnea de caine este o delicatesa, in Romania nu, in tarile arabe Sharia este baza vietii spirituale si sociale, in Romania nu, iar exemplele pot continua.

De asemenea, asa cum lăturile noastre fac probleme si incalca legea in alte state fiti siguri ca vor exista si intre imigranti lături care odata ajunse in Romania vor incalca legile si vor deveni o problema, si atunci ma intrebam, de ce sa ne riscam?

Nu in ultimul rand trebuie sa realizam ca odata ajunsi aici multi vor cauta sa-si aduca si familiile pentru a se stabili in tara noastra. Impactul la nivel etnic va fi similar cu cel din Italia sau Franta. Luand in calcul mortalitatea si natalitatea din randul populatiei Romaniei acest din urma fapt ma ingrijoreaza cel mai grav. Imigrantii, asemenea tiganilor, se inmultesc la cote alarmante desi sunt in general saraci lipiti pamantului in timp ce populatia romaneasca sufera o scadere drastica si, cum ar spune economistii, “urmeaza un trend descendent”. Pe deasupra imigrantii nu se vor da in laturi de la a se inmulti cu romanii cautand sa formeze familii mixte si lovind tocmai in gena romaneasca. Mi se intampla deseori sa vad fete romance umbland pe strada si strangand de mana un tigan sau negru, ba chiar aseara mergand pe strada am vazut un tanar roman, inalt si bine facut de mana cu o asiatica minuscula si aproape rahitica, sa ti se faca sila nu alta.

Nu vreau sa par nici melodramatic si nici apocaliptic, dar daca nu vom face ceva va fi vai si amar de noi. Spun toate acestea si sustin idea unei relative inchideri a granitelor sau macar a controlului sever “la sange” fiindca nu vreau sa vad Romania invadata de imigranti si ajungand asemenea occidentului (vezi Franta spre exemplu), unde in unele instante minoritatile se bucura de mai multe drepturi si avantaje decat majoritatea autohtona, si de asemenea nu vreau sa vad lume care sa adere la religiile dubioase, ideile si cultura altor state in loc sa fie mandrii de faptul ca sunt romani.

De asemenea imigrantii au propriile lor tari si neamuri de care ar trebui sa se ingrijorezesi de care ar trebui sa le pese, dar ma intreb oare cati dintre ei tin cont de asta cand zic: “Am venit la Rumania sa invat si apoi ma voi intoarce sa-mi ajut tribul” sau “Voi lucra doar o vreme ca sa-mi ajut familia cu 7 copii si 3 neveste“.

Sunt de acord sa existe intelegere culturala intre state, inteleg sa se evite conflictele si sa se promoveze dialogul, inteleg ca fiecare neam are istoria, cultura, obiceiurile si credinte proprii de care are tot dreptul sa se mandreasca, sunt niste idealuri normale si marete, dar in asemenea conditii nu se poate vorbi de cele mentionate. La urma urmei fiecare neam este o individualitate, si asa trebuie sa fie si de asemenea sa ramana, nu sa ne metisam pana nu ne mai recunoastem, pai ce facem, reinviem Babilonul sau ce naiba?