13 Septembrie 1899, momentul naşterii unui erou al neamului românesc, luptător pentru drepturile şi onoarea României creştine în perioadă interbelică, politician şi vizionar talentat numit de mulţi drept “părintele naţionalismului european”.
Se pot spune multe despre personalitatea măreaţă a lui Corneliu Zelea Codreanu şi despre faptele sale, despre luptele din Iaşi împotrivă pericolului comunist, despre luptele din anii studenţiei şi ridicarea maselor studenţeşti împotrivă înstrăinării, despre începuturile carierei politice, greutăţile închisorilor, acuzaţiile şi vorbele de ocară injuste, despre Legiunea Arhanghelului Mihail, despre scrierile sale, suferinţele trăite până la moartea martirică şi totuşi cuvintele nu pot exprima adevărata esenţa a acestui gigant al naţiei române.
Mulţi l-au dezagreat, mulţi l-au scuipat, mulţi l-au denigrat şi încă o fac, fie din neştiinţă fie din interes propriu şi intenţionat, însă nici unul dintre aceştia nici măcar nu s-a sinchisit să înţeleagă vorbele sale şi mentalitatea sa, mentalitate ce a dat naştere celei mai pure forme de naţionalism românesc, gândire care din punct de vedere politic transcede limitele laicului, ale politicii de berărie, de “Capşa”, îmbinându-se perfect cu credinţa creştin-ortodoxă ancestrală a neamului românesc şi dând lumii şi mai ales poporului român o doctrina creştin-naţionalistă, justă şi eroică.
Dacă fascismul lui Mussolini se baza pe superioritatea statului şi naţional-socialismul lui Hitler se baza pe superioritatea rasei nu acelaşi lucru poate fi spus însă despre Codreanu, al cărui “legionarism” s-a bazat exclusiv pe superioritatea sufletească a celui ce în numele poporului lui era pregătit să ia asupra sa crucea neamului şi să o care până în momentul biruinţei şi renaşterii române sau până în momentul propriei sale stingeri.
Puteţi de asemenea citi părerile şi impresiile filozofului italian Julius Evola legate de Legiune şi de întâlnirea sa cu Corneliu Z. Codreanu aici sau aici. Vă asigur că merită!
Vă ofer numai un scurt pasaj al lucrării The Tragedy of the Romanian ‘Iron Guard’: Codreanu de Julius Evola.
“Through a group of Legionaries who part comes towards us a young, tall, slender man, with an uncommon expression of nobleness, frankness and energy imprinted on his face : azure grey eyes, open forehead, genuine Roman-Aryan type : and, mixed with virile traits, something contemplative, mystical in the expression. This is Corneliu Codreanu, the leader and founder of the Romanian ‘Iron Guard’, the one who is called ‘assassin’, ‘Hitler’s henchman’, ‘anarchist conspirator’, by the world press, because, since 1919, he has been challenging Israel, and the forces which are more or less in cahoots with it, at work in the Romanian national life.
Among all the leaders of the national movements we have met during our journeys through Europe, few, or none, have given us so favourable an impression as Codreanu. We have discovered in speaking with him as perfect an agreement of ideas as with few others, and we have met in few the capacity to rise so resolutely from the plane of the contingent and to relate to premises of genuinely spiritual nature a will of political-national renewal. Codreanu himself has not concealed his satisfaction in meeting someone with whom something more than the stereotyped formula ‘constructive nationalism’ can finally be expressed, a formula which fails to grasp the essence of the Romanian legionary movement.”
În amintirea şi cinstirea memoriei acestui colos al spiritualităţii şi naţionalismului românesc, a acestui martir care îşi are locul în ceruri alături de toţi eroii neamului, nu pot spune decât un răspicat, puternic şi mândru “Prezent!” la apelul numelui său.
